Primarul Mariana Gâju: „Nodul de descărcare a autostrăzii A4 pe teritoriul comunei Cumpăna are miză economică pentru noi”

Ziarul Amprenta vă aduce în atenție, prin intermediul unor interviuri, activitatea administrativă derulată de aleșii comunelor din județul Constanța. Fiecare primar va răspunde unui set de întrebări prin care le va spune locuitorilor care l-au ales, la aproape trei ani de la scrutinul din 2016, ce proiecte a demarat de la instalarea sa în funcție, care este stadiul acestora, ce dificultăți a întâmpinat în această perioadă, dar și ce planuri mai are pentru timpul rămas până la următoarele alegeri desfășurate anul viitor.

Finalizarea lucrărilor de asfaltare a 12,7 km de drumuri, startul la alți zece kilometri, continuarea lucrărilor la Complexul Sportiv „Sfântul Nicolae”, demararea construcției la singura creșă din comună, dar și la grădinița cu program prelungit din zona campusului Liceului „Nicolae Dumitrescu”, sunt doar câteva dintre proiectele începute de administrația publică locală din Cumpăna în anul 2018, care vor continua și pe parcursul acestui an.

Cu multă muncă și fonduri europene și guvernamentale atrase, comuna Cumpăna se transformă de la o zi la alta. Populația localității este în continuă creștere, iar în următorul deceniu premizele privind expansiunea localității sunt mari. Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, afirmă că în zece ani, Cumpăna se va extinde atât de mult încât se va uni cu municipiul Constanța. Va rămâne însă comună de sine stătătoare, cu personalitate juridică.

Deși evoluția localității a cunoscut un imens salt din punct de vedere urbanistic, datorită atragerii a zeci de milioane de euro din proiecte de dezvoltare, planurile administrației locale sunt încă multe. Implicarea permanentă în viața comunității locale, participarea activă la soluționarea problemelor care apar în diverse sectoare ale vieții sociale, dar și permanenta preocupare de creștere a standardului localității și a calității vieții locuitorilor au atras de partea edilului comunei, primarul Mariana Gâju deopotrivă și simpatii, dar și antipatii. Un lucru însă este cert: fără o mână de fier așa cum este cea care păstorește comuna de aproape două decenii, comuna Cumpăna probabil nu ar fi cunoscut expansiunea pe care o vedem astăzi. Mai sunt multe de făcut, lucru confirmat și de primarul comunei, însă cu multă muncă, toate solicitățile și sugestiile membrilor comunității locale de astăzi se vor vedea la orice pas, într-un viitor deloc îndepărtat.

1. Vă rog să ne prezentați, în câteva cuvinte, o analiză scurtă a anului care s-a încheiat. Ce realizări/proiecte importante pentru comunitate ați reușit să aveți?

Proiectele care erau în derulare în anul 2018 și care vor continua și în 2019 vizează modernizarea  de drumuri în comuna Cumpăna prin Programul Național de Dezvoltare Locală pentru o suprafață de 12,7 km, proiect care are o valoare de 11.680.000 lei, proiect cu termen de finalizare în 2019.

Am continuat de asemenea, în 2018, să extindem un alt proiect de modernizare de drumuri pentru o suprafață de 8 km – cu o valoare de 7.035.00 lei. Din păcate, acesta a fost reziliat la finele anului trecut, ca urmare a nerespectării termenelor de execuție. Proiectul avea termen de finalizare anul 2019, însă pentru că mai erau foarte multe etape de execuție, lucrările nefiind de calitate, noi, în calitate de beneficiar, am luat hotărârea rezilierii acestui contract. Acum ne aflăm la expertiza tehnică a lucrărilor efectuate în vederea promovării unei noi licitații de achiziție a lucrărilor și predare a lucrării unui alt constructor pentru ca acest proiect să poată fi finalizat.

1,4 km de drumuri asfaltate a fost un alt proiect pe care l-am executat în anul 2018 în valoare de 1.607.000 lei, proiect finalizat și finanțat de administrația publică locală.

În 2018 s-a lucrat la evaluarea proiectului pe Programul Național de Dezvoltare Rurală, submăsura 7.2. – „Construirea, modernizarea și extinderea unei grădinițe cu program prelungit, Grădinița „Sfânta Maria”, pentru care, din păcate, constructorul a refuzat semnarea contractului de execuție. S-a ajuns în această situație ca urmare a timpului prelungit de contestații și evaluare care, într-un an și jumătate, au dus la imposibilitatea financiară a acestuia de a executa lucrarea la oferta făcută inițial. Astăzi, ne aflăm în reluarea procedurilor de achiziție publică pentru realizarea acestui proiect atât de important pentru viitorul educației copiilor noștri. Valoarea proiectului nu este una deloc mică, 4.069.000 lei.

În 2018 s-a lucrat la continuarea lucrărilor la Complexul Sportiv „Sfântul Nicolae” pe care l-am numit al Centenarului, un proiect cu o valoare de 18.099.000 lei, realizat prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale de către Compania Națională de Investiții, cu termen de finalizare în anul 2019.

Tot anul trecut a început execuția a trei proiecte finanțate prin programele naționale de dezvoltare locală PNDL – finanțare de MADR. Și acestea se referă la construirea unei creșe în localitatea Cumpăna – prima creșă – 5.120.000 lei, a unei grădinițe cu program prelungit,  în valoare de 3.473.000 lei precum și a altuia care vizează reabilitarea și modernizare de străzi în comuna Cumpăna, în valoare de 9.604.000 lei.

De asemenea, am reluat un alt proiect început și nefinalizat de către Zona Metropolitană Constanța, care viza reabilitarea, modernizarea, extinderea unui centru de tineret, proiect cu o valoare de 3.169.000 lei care va fi realizat prin Compania Națională de Investiții.

Un alt proiect contractat în anul 2018 și care va începe în 2019 vizează extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare pe o lungime 6 km – canalizare și 2,8 km rețea de apă.

Tot în anul 2018 a fost finalizată de către Agenția Națională de Locuințe toată procedura etapei a III-a de construire a 64 de locuințe pentru tineri, în regim de închiriere. În 2019 urmează să înceapă lucrările iar aceste blocuri vor fi ridicate în aceeași zonă cu blocurile construite în etapele anterioare, în zona Campus. Până în prezent avem cereri pentru 400 de locuințe.

2. Care sunt principalele probleme cu care v-ați confruntat anul trecut?

Problemele întâmpinate sunt cele care se referă la constructori neserioși, la constructori contestatari de profesie, contestații care duc la întârzierea teremelor de încheiere a execuției de lucrări. Ba mai mult, și după ce am finalizat contractele de execuție, pe rolul instanțelor de judecată erau solicitările celorlalți constructori perdanți care solicitau sistarea lucrărilor astfel încât să se poată relua procedura de achiziție publică. Ne uităm la proasta calitate a lucrărilor, a materialelor achiziționate. Dacă nu am sta tot timpul pe teren, să obligăm diriginții de șantier să nu bată palma cu constructorul și să fie serioși- căci sunt plătiți din banii primăriei, să urmărească aceste lucrări de calitate, lucrările ascunse mai ales – atunci am avea de pătimit. De exemplu, probleme am avut și la contractul de asfaltare a 8 km de drumuri – unde am reziliat contractul, dar și la cel privind centrul de tineret multifuncțional unde s-a terminat perioada de finanțare în care a fost inclus proiectul. Uniunea Europeană nu a mai acordat finanțare, ba dimpotrivă, Zona Metropolitană Constanța se află și acum pe rolul instanțelor de judecată cu SCIM, fiind obligați să restituie banii Uniunii Europene.

De asemenea, am avut dificultăți și la lucrările de proastă calitate la canalizare unde trebuie să vedem de ce nu funcționează, trebuie să facem verificări. La calitatea drumurilor, a macadamului, toate trebuiesc urmărite îndeaproape.

Probleme avem și când vorbim de legislația care le permite acestor constructori neserioși să participe la licitații. Noi nu avem posibilitatea de a le respinge înscrierea la o licitație, deși noi îi știm ca și constructori cu probleme.

Am dori să inaugurăm Complexul Sportiv în luna martie, însă din cauza intemperiilor și a constructorului nu știu dacă vom reuși. Același constructor care realizează acest complex la noi a câștigat de curând un contract care vizează realizarea unui mare complex sportiv în Alexandria. Cum au reușit asta când ei nu sunt în stare să-l termine pe acesta?! Lucrează cu 1 – 2 muncitori pe zi, cum să îl termine în timp util?!

3. Care este situația privind gradul de colectare a impozitelor și taxelor pe anul 2018? 

Impozitele pe clădiri de la persoanele fizice au fost încasate în anul 2018 în procent de 70%, iar la persoane juridice – 90%. Cele pe terenuri – persoane fizice s-au încasat în procent de 62%, la persoane juridice – 53%, iar la impozitele pe teren extravilan procentul de încasare este de 50%. Per ansamblu avem un grad de încasare de 71% pe an, însă avem restanțe la taxa de habitat pe care o avem încasată în procent de 50%. Această taxă se încasează în funcție de declarația pe propria răspundere.

Taxele și impozitele locale aferente anului 2019 nu s-au mărit. Au rămas la nivelul anului 2018, s-au indexat doar cu rata inflației conform codului fiscal. Ba chiar unele taxe au rămas la nivelul anului 2018 luându-se în calcul și rata de inflație.

4. Cum arată bugetul de venituri și cheltuieli al comunei Cumpăna previzionat pentru anul 2019 comparativ cu cel pe 2018?

Bugetul pe anul 2018 pe care l-a avut comuna Cumpăna a fost de 12,4 milioane de euro. Din această sumă, venituri proprii ale comunei sunt doar 1,2 milioane. Noi trebuie să atragem fonduri europene și să avem bani din taxa pe valoarea adăugată, din sume defalcate. Noi rămânem la un buget mic pentru că nu avem foarte dezvoltat segmentul economic la nivelul comunei, acest lucru obligându-ne să facem eforturi să atragem fonduri.

În ceea ce privește bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2018, veniturile comunei au fost de 11.812.000 euro din care venituri proprii – 2.167.000 euro (18,33%). Proiectele de investiții au avut anul trecut o valoare de 6.743.530 de euro (57,09%), iar suma de 2.901.832 euro a fost compusă din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și echilibrarea bugetelor locale și sume defalcate din TVA.

În ceea ce privește cheltuielile, doar un procent de 9,99% adică suma de 1.174.523 a reprezentat-o cheltuielile de personal, 2.643.840 euro – cheltuielile cu bunurile și serviciile și învățământul (22,38%), iar proiectele și investițiile 67,58% – 7.993.875 euro.

Pentru anul 2019 previzionăm un buget de venituri și cheltuieli în cuantum de 12.021.383 euro, puțin mai mare decât cel din 2018.

La capitolul venituri proprii se peconizează că doar 18,81% vor fi venituri proprii, restul bugetului fiind constituit din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și echilibrarea bugetelor locale și sume defalcate din TVA – 22,86%, adică 2.748.637 euro iar proiectele și investițiile vor ajunge la 58,32% – 7.011.000 euro.

Cheltuielile cu personalul în 2019 sunt la aproximativ același nivel ca și în 2018 – cu 0,22% mai mult – adică 1.221.802 euro, însă bani mai mulți vor merge către secțiunea proiecte și investiții – 8.374.004 euro (69,66%), mai mult cu 2,08% decât în 2018. Însă cheltuielile cu bunurile și serviciile la care se adaugă învățământul scad cu 2.2%. Am făcut economii la iluminat și gaze în cadrul instituțiilor aflate în subordinea primăriei.

5. Comuna Cumpăna s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, lucru care a implicat, de asemenea și o creștere a prețurilor terenurilor. Care sunt prețurile acum? 

La acest moment, în intravilanul localității un metru de teren a ajuns și la 60 de euro, dar în perioadele de boom imobiliar s-a vândut și cu 150 de euro/mp. Terenul extravilan costă între 10 – 15 euro, prețul real. Din păcate se vinde la 2 – 3 euro metrul pătrat, ceea ce este foarte puțin.

În următorii 10 ani comuna se va uni cu municipiul Constanța, dar va rămâne comună cu personalitate juridică. Nu acesta este interesul, comuna doar să se extindă, ci să avem condiții civilizate de trai în interiorul localității. Nu să o supraaglomerăm ci să avem o sistematizare a localității, conform Legii 50, să avem la îndemâna locuitorilor o grădiniță, o creșă mai aproape. Nu să mergi doar în centrul comunei să găsești tot ce trebuie.

Când am gândit realizarea campusului școlar din comună, am vrut să fie aerisit, să se poată extindă, bazele sportive să fie aproape, să nu fie nevoiți să meargă copiii kilometri întregi până la ele, să nu mai facă sportul în clasă. Ne dorim să facem parteneriate cu universitățile constănțene. În acest sens, din anul școlar următor vom avea la liceul din comună două grupe, una de 14 elevi de tehnician electromecanic și alta – tot de 14 elevi de tehnician în turism. La clasa de profesională vor fi tot 14 locuri pentru ospătari/chelneri/vânzători în alimentație – 14 frizeri, coafori, manichiurist și pedichiurist.

6. Ce vă propuneți din punct de vedere economic, pentru localitate, în perioada următoare?

Lupta pe care noi o avem pentru a avea nod de descărcare a autostrăzii A4 pe teritoriul comunei Cumpăna are miză economică pentru noi. Atunci, investitorii pot stabili o conexiune cu Portul Constanța, pot avea fluctuație și pe partea Canalului Dunăre – Marea Neagră. E cu totul altă perspectivă de dezvoltare economică a comunei Cumpăna.

7. Cu ce probleme vin oamenii la dumneavoastră, care le sunt nemulțumirile?

Cei veniți din municipiul Constanța, spre exemplu, vor deodată să aibă toată infrastructura gata, dar uită că au cumpărat terenul în câmp, probabil, și acolo încă răsare grâu, porumb, pentru că acolo a fost teren cultivat. Eu am obligația să realizez infrastructura și în mijlocul comunei, chiar dacă străzile au fost de peste 100 de ani. Nu au avut și trebuia să introducem, gaze, canalizări, rețelele de energie electrică care sunt foarte scumpe.

Nu există să ai totul ca în palmă pe stradă când tu, în propria gospodărie nu ești în stare să-ți cureți iarba sau să-ți cari gunoiul. Oamenii consideră că în tot ceea ce se întâmplă în comună, rău desigur, singurul vinovat este primarul.

Sunt probleme în ceea ce privește serviciile de transport în comun. Eu mă lupt să avem transport Metropolitan în comună, dar nu am reușit încă.

Îmi doresc ca RATC-ul să prelungească liniile. Este o luptă a mea și sper să reușesc.

Eu am forțat extinderea traseelor celor doi transportatori privați din comună, și cel de autobuze și cel de microbuze, în lateralul localității, acolo unde am asfaltat pentru a „lua” din picioarele oamenilor trei kilometri de drum până la șoseaua principală. Comuna are 156 de străzi, nu poți aduce toți oamenii în centrul comunei.

Citește și:

Autoritățile locale din Cumpăna vin în ajutorul părinților. În 18 luni vor fi gata o creșă și o grădiniță cu program prelungit

S-a făcut primul pas pentru realizarea nodului rutier Cumpăna – A4 – DN 39E