Blestemele Sfântului Vasile cel Mare. Obiceiuri, tradiţii și superstiții în această zi de sărbătoare

Există multe obiceiuri şi superstiţii legate de prima zi din noul an, în care se sărbătoreşte Sfântul Vasile cel Mare.

Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.

În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul.

Totodată, dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.

În tradiţia populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat. Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.

Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji.

Alte superstiţii sunt legate de vreme.

Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.

Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

La ţară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că aşa sunt alungate duhurile rele.

Tot la ţară, fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.

Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.

Numele Vasile este foarte răspândit în toată lumea creştină. Acesta provine din grecescul „basileios”, care la rândul lui înseamnă „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.

Blestemele Sfântului Vasile cel Mare

Pe 1 ianuarie, în toate bisericile ortodoxe se vor citi – singura dată în an – Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, adică rugăciunile de alungare a celui rău. Iar la ce an se anunţă, chiar că avem nevoie de aceste rugăciuni.

Termenul de moliftă sau „molitvă” este de origine slavă şi înseamnă rugăciune. Moliftele Sfîntului Vasile cel Mare sînt rugăciuni de blestem asupra diavolului şi asupra tuturor răutăţilor şi ispitelor care vin asupra omului. Ele au o importanţă deosebită şi trebuie citite cu mare grijă şi cu pregătire deosebită. Aceste molifte, numite şi exorcisme, sînt cele mai puternice rugăciuni împotriva duhurilor necurate din oameni şi case. Ele se citesc numai de preoţi şi duhovnici bătrîni care au viaţă curată şi sînt mari postitori şi care au dezlegare de la duhovnicii lor să le citească, pentru că, se spune că dacă le citesc preoţi tineri, fără post şi viaţă cît mai curată, diavolii chinuiesc mai tare pe cei bolnavi şi nu ies din oameni, ba uneori se răzbună cu mari ispite asupra celor care le-au citit.

Moliftele de izgonire a diavolilor din oameni şi chiar din animale se citesc peste an numai în zile de post, mai ales la miezul nopţii, în biserică, în faţa icoanelor făcătoare de minuni sau lîngă racla cu moaşte ale sfinţilor. Atît preotul care le citeşte, cît şi cei bolnavi de duhuri necurate împreună cu rudele şi însoţitorii lor, trebuie să ţină post negru cel puţin o zi şi o noapte, uneori chiar trei zile.

Când bolnavii posedaţi de duhuri rele nu se vindecă, se face spovedania generală a celor bolnavi şi a rudelor lor, ca nu cumva cineva dintre ei să fi făcut păcate grele şi să fi rămas nespovedite. Apoi se repetă moliftele Sfîntului Vasile cel Mare de trei ori, la miezul nopţii, cu cîte o zi pînă la trei zile de post negru. După puţin timp, bolnavul trebuie să fie dus la Sfintele Moaşte şi la Icoanele făcătoare de minuni din ţară ca să i se citească şi acolo molitfele Sfîntului Vasile cel Mare.

Sursa: www.evz.ro / www.stirileprotv.ro