Ce tradiții de Crăciun sunt în Dobrogea
Cultură
Deși tradițiile de Crăciun variază de la o țară la alta, perioada sărbătorilor de iarnă are cel puțin un element comun valabil în întreaga lume: oferă prilejul oamenilor să se reunească cu cei dragi. În România, sunt păstrate an de an mai multe obiceiuri. Colindul, bradul împodobit sau mesele bogate sunt nelipsite în toate colțurile țării, în special la sat, acolo unde tradițiile se păstrează cel mai bine
Obiceiurile și tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă sunt încă bine conservate în satele din Dobrogea.
Ca în orice altă zonă a țării, aici se întâlnesc mai multe obiceiuri specifice.
În satele de la poalele Munţilor Măcinului cetele de feciori aduc cu ele „Oleleul”. E un personaj păgân la origini. El intră primul în gospodărie, dă roată cetei de colindători de două-trei ori, apoi o veghează, în timp ce restul tinerilor cântă.
„Oleleul” are misiunea de a speria duhurile rele. El e îmbrăcat în cojoc din piele de oaie şi e înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.
Costumul său are beteală, clopoţei şi tălăngi. „Oleleul” bate în pământ cu piciorul, în timp ce tălăngile şi clopoţeii răsună. Astfel spiritele rele sunt ţinute departe de gospodărie.
Tradiția Moșoaielor la Luncavița
Tot în nordul Dobrogei, în comuna Luncaviţa, îşi fac apariţia „moşoii”.
Aceşti colindători cu măşti colorate sunt o emblemă a localităţii Lucavița. Moşoii întruchipează spiritul strămoşilor veniţi pe lumea asta ca să alunge spiritele rele din calea naşterii lui Iisus, vestind totodată anul cel nou, la care adaugă urările pentru sănătate şi belşug. Moşoii au un costum făcut din blană, lung până la pământ şi măşti din tărtăcuţe la care se adaugă panglici colorate, coarne de berbec, flori şi mărgele.
Cântecele colindătorilor care însoțesc moșoaiele sunt păstrate în forma lor arhaică și se cântă pe cete: „La lină fântână” (colind de fată mare), „Colindul ăl mare – Dinaintea istor curții”, „Doamnele” (colinde pentru casa gospodarului), „Cerbul”, „Ciutele” (colinde de vânătoare), „La creangă de vișinel” (colind de copil), etc.
Obiceiul colindatului, care este forma de manifestare specifică sărbătorii creștine a Nașterii Domnului, cunoaște și în Dobrogea, mai ales în satele românești tradiționale de pe limesul dunărean de la Ostrov la Seimeni și Topalu, o puternică tendință de conservare, chiar dacă nu înregistrează o diversitate a repertoriului ca-n alte zone etnografice ale țării.
În majoritatea satelor dobrogene, colindatul copiilor începe în după-amiaza Ajunului de Crăciun și îl precede colindatul flăcăilor.
Repertoriul cetelor de flăcăi este foarte bogat și cuprinde colinde religioase şi laice: colinde de casă cu caracter general, colinde de fecior și fată mare, colinde pentru tineri căsătoriți, colinde legate de diferite ocupații: pescari și ciobani.
Gazdele răsplătesc pe fiecare membru al echipei de colindători cu cozonac, gogoși și țuică fiartă. La Oltina, pe de altă parte, există obiceiul de a se împleti coronițe de flori nemuritoare pe care gazdele cu fete de măritat le dăruiau anumitor flăcăi din ceată.
Ce colinde sunt specifice zonei Dobrogea
De obicei, copiii colindă în dimineața Ajunului de Crăciun până la prânz.
La Aliman, Cochirleni, Rașova, Ciobanu, Gârliciu, Seimenii, Seimenii Mici și în general pe limesul dunărean colindatul începe dis-de-dimineață, înaintea apariției zorilor, și se termină a doua zi, când se luminează bine.
Colindele copiilor sunt scurte și hazlii, vestesc sărbătoarea, urează belșug și sănătate și mai ales cer daruri, pe care gospodinele le pregătesc din timp: colăcei, fructe și, bineînțeles, bani.
Un asemenea colind, vechi de peste un secol și care a fost înlocuit recent de „Bună dimineața la Moș Ajun“, se mai întâlnește numai în localitățile constănțene Rasova și Băneasa, este „Chitii – Mitii“ (Chitii – mitii după sac/ Zgâii ochii la colac, Dați colacu’ și hornacu/ Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Si slănina mai gustoasă).
Copiii din Dobrogea mai au câteva colinde specifice precum „Bună dimineața“, „Raza soarelui“ și „Portocala“, care, de asemenea, au texte adaptate vârstei colindătorilor.
Superstiții de Crăciun la români
Există și numeroase superstiții de Crăciun, printre care enumerăm:
În dimineața de Crăciun trebuie să te speli cu apă în care ai pus un obiect de argint și o nucă, pentru a fi sănătos și a avea noroc pe plan financiar
Este obligatoriu să faci cadouri de Crăciun, altfel vei avea parte de sărăcie
În Ajunul Crăciunului nu trebuie să împrumuți sau să arunci lucruri din gosodărie, altfel vei da norocul afară pe ușă!
În seara de Ajun, primul om care intră în casă să fie bărbat, dacă nu vei avea ghinion
Dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul
De Crăciun, nu trebuie să faci curat sau să arunci gunoiul, pentru că vei arunca și norocul din casă.