Tradiţii și obiceiuri de sărbătoarea mucenicilor, în ziua când bărbaţii beau 44 de pahare cu vin, iar femeile pregătesc sfinţişori
Cultură
Creştinii ortodocşi sărbătoresc, pe 9 martie, Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile dau de pomană mucenici pentru sufletul adormiţilor, preparate specifice acestei zile.
Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie, de pe 1 pe 9 martie fiind zilele Babelor.
O legendă spune că de ziua Sfinţilor 40 de Mucenici nu este bine să munceşti.
Astfel, în vremuri de demult, de ziua Sfinţilor, un ţăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult când s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat cîmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămâni de boală.
Tradiții și obiceiuri
La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară (atunci cînd ziua este egală cu noaptea).
Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.
În România există tradiția ca în această zi bărbații să bea 40 de pahare de vin în ziua celor 40 de Sfinți pentru avea noroc tot anul.
Mai mult, pentru a avea spor la bani, bărbaţii trebuie să mănânce seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin ei consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac.
De asemenea, în Muntenia, în ziua praznicului, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile.
Ritualul este urmat pentru ca gospodarii să aibă hrană până la recolta următoare. În finalul procesiunii, gospodina tămâiază încăperile casei, cu excepţia camerei destinate băii.
Sursa: www.voxbiz.ro
