Tradițiile din ziua Sfinților 40 de Mucenici

Dacă creștinii au prăznuit-o pe 1 martie pe cuvioasa mucenică Evdochia, iar în calendarul popular a fost celebrată Dochia, care a deschis capricioasele zile ale Babei, 9 martie are, la rândul său, o dublă semnificație. În această zi sunt prăznuiți cei 40 de mucenici din Sevastia.

Tot acum se sfârșesc zilele Babei (dominate de ninsoare și frig) și încep zilele moșilor celor buni care scot căldura din pământ (în contradicție cu Baba Dochia cea hapsână).

Pentru a-i celebra așa cum se cuvine pe cei 40 de mucenici din Sevastia, femeile din satul tradițional fac colăcei din grâu curat, miere și miez de nucă sub formă de porumbel, albină sau păpuși, pe care le împart apoi pentru pomenirea celor 40 de sfinți, dar și pentru sufletul celor răposați din familie.

Acești colăcei se numesc sfințișori (Bucovina și Moldova), sânți sau sâmți (Banat) și măcinici, mucenici, bradoși, brăduleți sau brânduși (Muntenia). De asemenea, în tradiția populară se crede că de Mucenici e bine a se bea 40 de pahare de vin sau rachiu.

În această zi, vin cocostârcii și berzele. Se spune că așa cum va fi vremea de Mucenici așa va fi toată primăvară, iar dacă în această zi va ploua, va ploua și de Paște.

Ce să facă să fugă gerul

Tot de Mucenici se fac focuri ca să fugă gerul, se scoate plugul, pentru a se merge cu el la arat și tot acum se scot stupii afară.

În calendarul popular, Mucenicii se mai numesc și Moși. Aceștia încep să bată cu botele sau cu ciocanele în pământ, pentru ca acesta să se dezghețe, să intre gerul, să iasă căldura, să crească iarba verde și să înflorească florile.

O altă superstiție spune că toate persoanele care nu au nume de sfinți își serbează astăzi ziua onomastică, iar tot ceea ce oameni seamănă va rodi de 40 de ori mai mult. Iar cei care nu respectă sărbătoarea vor boli 40 de zile.