Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, salata tradiţională cu icre de crap şi plăcinta dobrogeană, în proces de verificare la Comisia Europeană

Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a declarat că în prezent există 727 de produse tradiţionale înregistrate pe scheme de calitate româneşti şi şapte înregistrate pe scheme europene, iar alte patru produse se află deja în proces de verificare la Comisia Europeană.

”Alte patru produse se află deja în proces de verificare la Comisia Europeană: caşcavalul de Săveni – IGP (Indicaţie Geografică Protejată), salata cu icre de ştiucă de Tulcea – IGP (Indicaţie Geografică Protejată), salata tradiţională cu icre de crap – STG (Specialitate Tradiţională Garantată), plăcinta dobrogeană – IGP (Indicaţie Geografică Protejată)”, a declarat ministrul Oros, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul ministerului.

Ministrul Nechita-Adrian Oros a deschis vineri, împreună cu secretarul de stat Emil Dumitru, târgul dedicat Zilei Naţionale a României, „Mâncăm şi trăim româneşte”. Cu această ocazie, ministrul a înmânat grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnaţi de Pleşcoi” şi ”Telemea de Sibiu”.

„Târgul de produse tradiţionale pe care l-am organizat în curtea Ministerului cu prilejul Zilei Naţionale a României este un mesaj simbolic pe care vrem să-l transmitem ţăranului român, fermierului român, tuturor celor care trăiesc în mediul rural, tuturor celor care pun în valoare materiile prime locale prin metode tradiţionale, care datează din timpuri străvechi. Aceste produse tradiţionale, alături de ţăranii ospitalieri şi gospodari din mediul rural, alături de tradiţiile care încă se mai păstrează şi de peisajele din satul românesc fac mult bine imaginii României şi suntem datori să susţinem acest lucru. Avem aici un exemplu de lanţ scurt, unde producătorul/ procesatorul se întâlneşte direct cu consumatorul, fără intermediari. Este un concept larg răspândit în Europa, la noi mai puţin, dar credem că merită să sprijinim acest demers pentru că este o activitate, în primul rând mai sănătoasă atât pentru producătorii şi procesatorii mici cât şi pentru consumatori. Noi, Ministerul, ca şi autoritate publică susţinem acest tip de activitate, iar autorităţile locale au obligaţia să identifice produsele care pot deveni branduri locale şi să sprijine necondiţionat producătorii locali”, a declarat Oros.

Totodată, oficialul a evidenţiat importanţa promovării în rândul tinerilor a consumului de produse româneşti prin intermediul educaţiei, atât în şcoli cât şi în familie.

”Produsele tradiţionale reprezintă un adevărat brand de ţară care, pus în valoare, poate aduce beneficii economice mediului rural şi economiei naţionale. Pentru promovarea calităţii produselor din industria alimentară, MADR a elaborat şi implementează legislaţia cu privire la reţetele consacrate româneşti, acestea reprezentând standarde folosite în urmă cu mai mult de 30 de ani, care devin obligatorii pentru cei care doresc aderarea la aceasta schemă voluntară, astfel fiind garantată calitatea”, se mai arată în comunicat.